Inovarea este sângele vital al progresului. Este ceea ce ne-a permis să depășim limitele posibilului și să realizăm lucruri la care strămoșii noștri puteau doar să viseze. Inovația disruptivă, în special, a fost forța motrice din spatele multora dintre cele mai importante progrese tehnologice din lume, de la crearea internetului la dezvoltarea mașinilor electrice. Cu toate acestea, la fel ca toate lucrurile în viață, există riscuri asociate cu inovarea disruptivă. În acest articol, vom explora care sunt cele mai mari riscuri de a fi un inovator disruptiv și cum să le atenuăm.
Ce este inovarea disruptivă?
Înainte de a aprofunda riscurile de a fi un inovator disruptiv, haideți să definim mai întâi ce înțelegem prin acest termen. Inovația disruptivă este un concept dezvoltat de Clayton Christensen, un profesor de la Harvard Business School. Acesta se referă la procesul prin care un nou produs sau serviciu perturbă o piață existentă, înlocuind jucătorii consacrați și schimbând modul în care se comportă consumatorii.
Un exemplu clasic în acest sens este apariția aparatului foto digital. Producătorii tradiționali de aparate foto, cum ar fi Kodak, au fost lenți în adoptarea tehnologiei digitale, ceea ce a permis unor companii nou-venite, cum ar fi Canon și Nikon, să se impună pe piață. Rezultatul a fost că Kodak a fost forțată să declare faliment în 2012, în timp ce Canon și Nikon continuă să domine piața aparatelor foto digitale până în prezent.
Care sunt riscurile inovației disruptive?
Acum că am înțeles ce este inovarea disruptivă, haideți să explorăm riscurile asociate acesteia. Există trei riscuri cheie cu care se confruntă inovatorii disruptivi:
Rezistența din partea jucătorilor consacrați
Primul risc al inovației disruptive este acela că este posibil să se confrunte cu rezistența din partea jucătorilor consacrați de pe piață. Acești jucători au un interes direct în menținerea status quo-ului și este puțin probabil să primească cu bucurie un nou intrat care le amenință poziția.
Răspunsul actorilor consacrați la inovația perturbatoare poate varia de la defensiv la agresiv. Aceștia pot încerca să blocheze noul concurent prin mijloace legale sau prin valorificarea relațiilor lor existente cu furnizorii sau clienții. Alternativ, aceștia pot încerca să copieze produsul sau serviciul noului concurent sau chiar să achiziționeze compania pentru a elimina amenințarea.
Un exemplu în acest sens este cazul Uber. Atunci când serviciul de transport de tip ride-hailing a intrat pentru prima dată pe piață, acesta s-a confruntat cu o rezistență semnificativă din partea companiilor tradiționale de taxi și a organismelor de reglementare. Acest lucru a dus la bătălii juridice și proteste, care au întârziat creșterea Uber pe unele piețe. Cu toate acestea, Uber a persistat, iar modelul său disruptiv a învins în cele din urmă, compania operând în prezent în peste 70 de țări.
Incertitudine
Al doilea risc al inovației disruptive este incertitudinea. Atunci când un nou produs sau serviciu intră pe piață, este imposibil de prevăzut cum vor reacționa consumatorii. Se poate întâmpla ca piața să nu fie pregătită pentru inovație sau ca consumatorii să nu-i vadă valoarea.
Din cauza acestei incertitudini, inovatorii perturbatori pot întâmpina dificultăți în asigurarea finanțării, deoarece investitorii au adesea aversiune față de risc și preferă să susțină concepte dovedite. De asemenea, poate reprezenta o provocare pentru planificarea viitorului, deoarece succesul sau eșecul inovației este incert.
Un exemplu în acest sens este cazul Google Glass. Tehnologia portabilă a fost lăudată ca fiind următorul mare lucru atunci când a fost lansată pentru prima dată în 2013. Cu toate acestea, a fost întâmpinată cu un răspuns călduț din partea consumatorilor, care au ezitat să adopte noua tehnologie. În cele din urmă, Google a renunțat la produs în 2015.
Încredere excesivă
Al treilea risc al inovației disruptive este încrederea excesivă. Inovatorii disruptivi sunt adesea atât de convinși de valoarea noului lor produs sau serviciu încât nu reușesc să vadă riscurile asociate acestuia.
Încrederea excesivă poate duce la o lipsă de planificare, la studii de piață inadecvate și la o gestionare deficitară a riscurilor. De asemenea, poate duce la o reticență în a cere sfaturi sau în a schimba direcția în cazul în care inovația nu are succes.
Un exemplu în acest sens este cazul Theranos. Compania de asistență medicală
startup a fost fondat în 2003 de Elizabeth Holmes și a promis să revoluționeze industria analizelor de sânge cu un dispozitiv care putea efectua mai multe teste dintr-o singură picătură de sânge. În ciuda atenției mediatice extinse și a unei evaluări de peste 9 miliarde de dolari, compania a fost demascată ca fiind o fraudă în 2015. Holmes și partenerul ei au fost puși sub acuzare pentru mai multe capete de acuzare de fraudă și conspirație, iar compania a intrat în cele din urmă în faliment.
Cum să atenuăm riscurile inovației disruptive?
Deși riscurile inovației disruptive sunt semnificative, acestea nu sunt insurmontabile. Iată câteva strategii care pot fi utilizate pentru a atenua aceste riscuri:
Construiți o rețea puternică
Inovatorii disruptivi trebuie să își construiască o rețea puternică de susținători, inclusiv investitori, mentori și clienți. Această rețea poate contribui la furnizarea de sprijin, sfaturi și conexiuni, care pot fi cruciale pentru a depăși rezistența din partea actorilor consacrați și pentru a depăși incertitudinea.
Efectuați cercetări de piață amănunțite
Este crucial pentru inovatorii perturbatori să efectueze cercetări de piață amănunțite pentru a înțelege nevoile și comportamentele clienților lor țintă. Acest lucru poate ajuta la identificarea barierelor potențiale în calea adoptării și la elaborarea de strategii pentru a le depăși.
Planificați pentru mai multe scenarii
Inovatorii disruptivi trebuie să planifice pentru mai multe scenarii, inclusiv pentru cele mai grave scenarii. Acest lucru îi poate ajuta să identifice riscurile potențiale și să dezvolte strategii pentru a le atenua. De asemenea, poate ajuta la pregătirea pentru incertitudine și la adaptarea rapidă în cazul în care inovația nu câștigă tracțiune.
Căutați feedback
Inovatorii disruptivi ar trebui să solicite feedback de la o serie de părți interesate, inclusiv clienți, investitori și experți din industrie. Acest lucru poate ajuta la identificarea potențialelor puncte slabe ale inovației și la elaborarea de strategii pentru a le aborda.
Fiți deschiși la pivotare
Inovatorii disruptivi ar trebui să fie deschiși la schimbarea de direcție dacă inovația nu are succes. Aceasta poate implica ajustarea produsului sau serviciului, schimbarea pieței țintă sau chiar trecerea la un model de afaceri complet nou. A fi deschis la pivotare poate ajuta la evitarea încrederii excesive și la adaptarea la condițiile de piață în schimbare.
Concluzie
Inovația disruptivă este o forță puternică pentru progres, dar nu este lipsită de riscuri. Rezistența din partea actorilor consacrați, incertitudinea și încrederea excesivă sunt doar câteva dintre riscurile cu care se confruntă inovatorii disruptivi. Cu toate acestea, prin construirea unei rețele puternice, efectuarea de studii de piață amănunțite, planificarea pentru mai multe scenarii, solicitarea de feedback și deschiderea la pivotare, inovatorii disruptivi pot atenua aceste riscuri și pot obține succesul. Cheia este de a rămâne adaptabili, deschiși la minte și dedicați viziunii de a crea schimbări pozitive prin inovare.
